FLOREA FIRAN - Profesor universitar, critic si istoric literar, publicist si editor, cu o activitate de peste patru decenii in aceste domenii;

 


Biografie
Manifestari Culturale
Volume Publicate
Lucrari despre Craiova
Premii si Diplome
Despre Autor
Repere Critice
Galerie Foto
Contact

 

 

 

 

 

 

Repere critice

 

      Ion Cristofor: "Debutând publicistic în noua serie a revistei "Ramuri" cu un articol de istorie literară referitor la biografia lui G. Coşbuc (august, 1965), Florea Firan îşi inaugurează astfel o merituoasă activitate de istoric şi critic literar, interesat cu predilecţie să descrie o geografie literară, cea a Olteniei, cu notele ei specifice, aduse în cadrul mai larg al spiritualităţii naţionale.
      Specie rară de cercetător, istoricul e pasionat de scotocirea arhivelor, de cercetarea minuţioasă a vechilor publicaţii şi cărţi, a valorificării unor documente literare şi biografice inedite.
      Depăşind aria de cercetare a unui localism creator, istoricul are şansa de a descoperi în Biblioteca Vaticanului manuscrisul lui Ioan Inocenţiu Micu-Klein, Illustrium poetarum flores, datând din 1753, prima antologie de poezie clasică latină din literatura noastră, alcătuită de ilustrul cărturar transilvănean în exilul său la Roma (Premiul al Academiei Române pe anul 1994...)." (Din Dicţionarul Scriitorilor Români D - E, 1998, pp. 277 - 279).

 

      Constantin M. Popa: "Temperament dinamic, stăpânit de o adevărată patimă a studiului încordat şi laborios în care se asociază efortul dur al istoricului şi filologului cu severitatea criticului de texte, deschizând perspective largi spre orizonturi de sinteză, Florea Firan înscrie ferm, în toate contribuţiile şi iniţiativele sale de referinţă pentru posteritatea spirituală românească, semnătura propriei personalităţi. Prin apariţia masivului tom dedicat seriei noi a revistei, 1964 - 2005, Florea Firan îşi împlineşte proiectul monografic într-o veritabilă către mai tinerii confraţi, cercetători din ce în ce mai rari de arhive, al cărei mesaj se traduce în îndemnul de a-şi asuma responsabil destinul disciplinei." (Postfaţă la vol. Florea Firan, Presa Craioveană, 1838 - 2007).

 

      Ovidiu Papadima:"Presa literară craioveană (1838 - 1975) de Florea Firan constituie o amplă şi strălucită demonstraţie a rolului imens jucat de periodicele apărute în oraşele patriei noastre, în ceea ce priveşte promovarea şi îmbogăţirea vieţii culturale şi literare de pe întreg cuprinsul ţării. Spiritul critic al profesorului Florea Firan se manifestă evident în analiza programului ideologic al fiecăruia dintre periodicele cu atitudine mai fermă în acest sens, a consecvenţei cu care îl realizează în cursul evoluţiei lui, a disputelor şi polemicilor pe care le poartă redacţia în apărarea lui."

      "Pasionat cercetător al istoriei noastre literare - preocupare pe care o îmbină firesc cu o intensă activitate în animarea şi îndrumarea vieţii contemporane a culturii noastre în Oltenia -, Florea Firan ne dăruieşte acum o carte bună şi neapărat necesară: De la Macedonski la Arghezi. Ceea ce a realizat Florea Firan în acest volum interesează întreaga literatură română, nu numai prin faptul că a inclus în paginile lui şi scriitori care nu s-au născut în Oltenia dar care, prin originea lor mai îndepărtată sau prin stabilirea lor în această parte a ţării şi prin activitatea lor, aici, s-au identificat cu viaţa culturală olteană. Cartea de faţă este o operă de critică literară,  -  bineînţeles, ţinând permanent seama de obiectivul major: acela de a fi şi un mijloc de orientare ştiinţifică pentru publicul cititor."

 

      Şerban Cioculescu: "După ce ne-a dat, în ampla antologie cu titlul De la Macedonski la Arghezi, un conspect asupra literaturii provinciei sale, Florea Firan, lărgindu-şi cadrele investigaţiei, ne oferă noua sa culegere, Profiluri şi structuri literare, o galerie de portrete, din vechime până-n zilele noastre, distribuite mereu alfabetic, de la A la L, inclusiv, aşadar promiţând o continuare a lucrării bogat informată bibliografic."

 

      Liviu Călin: "După realizarea cu aplicaţie a dicţionarului De la Macedonski la Arghezi, apărut în anul 1975, Florea Firan ne oferă acum, pe linia aceleiaşi opţiuni, o carte nouă în sensul extinderii consideraţiilor asupra scriitorilor ce aparţin Olteniei. Aspiraţia spre cercetare exhaustivă e vădită dintru început, iar accentele simpatetice nu tulbură efortul obiectivităţii. Încheind lectura acestei temerare şi nu mai puţin impunătoare întreprinderi istoriografice a lui Florea Firan, Profiluri şi structuri literare. Contribuţii la o istorie a literaturii române, încerci o satisfacţie întrucâtva asemănătoare cu aceea trăită după ore de contemplaţie într-o pinacotecă concepută să conserve valori portretistice dintre cele mai diverse prin cromatica lor." (Din Prefaţă...)

 

      Constantin M. Popa: "Florea Firan este atras de restituirea momentelor fundamentale ale existenţei atât de dramatice a lui Arghezi, într-o altă lucrare reprezentativă pentru concepţia sa de lucru: Tudor Arghezi, treptele devenirii.
      Concepută ca o călătorie imaginară, cartea se constituie într-un itinerar în sfera universului arghezian, într-un ghid spiritual ce-şi asumă riscul evaluărilor pe cont propriu, cu pioasă admiraţie şi spirit metodic de comentator atent. Deşi aplatizează conflictul interior dintre presiunea provinciei şi dorinţa abstragerii, propriu psihologiei argheziene, Florea Firan evită capcana hagiografiei prin montarea unui incitant film de arhivă literară ce propune istoria unei vieţi şi a unei opere exemplare.
      Benedictina osârdie a cercetătorului, care îşi exprimă tendinţa speculativă în favoarea unor utile instrumente de lucru, ni-l prezintă pe Florea Firan, dispus să continue o operă de extremă dificultate." (Postfaţă la vol. Florea Firan, Tudor Arghezi. Treptele devenirii).
*
      Cărţile lui Florea Firan au ca temă favorită personalitatea literară. Portretele de acum continuă, aprofundează şi confirmă o atitudine intelectuală. Creatorii importanţi, în viaţă sau trecuţi în eternitate, se cuvine a fi cunoscuţi şi preţuiţi în contextul epocii lor, dar şi peste vremuri, prin ceea ce au izbândit în lucrarea spiritului. Cititorul va descoperi în cele 24 de medalioane cuprinse în carte, odată cu nume intrate definitiv în patrimoniul cultural românesc şi universal, Arghezi, Ionesco, Macedonski, Biberi, Sorescu, Manolescu, ori Andrei Codrescu,  tuşa unei coerenţe interne proprii istoricului literar de vocaţie (Constantin M. Popa, Postfaţă la vol. Florea Firan, Portrete literare, 2007). "