FLOREA FIRAN - Profesor universitar, critic si istoric literar, publicist si editor, cu o activitate de peste patru decenii Ón aceste domenii;




Biografie
Manifestari Culturale
Volume Publicate
Lucrari despre Craiova
Premii si Diplome
Despre Autor
Repere Critice
Galerie Foto
Contact

 

 

 

 

 

Iniţiatorul unor manifestări importante
în domeniul culturii şi literaturii:

 

      Festivalul şi Concursul Naţional de Folclor "Maria Tănase", manifestare devenită tradiţională începând cu 1969, ajunsă la a 20-a ediţie;

     "Zilele Macedonski", suită de manifestări ştiinţifice şi culturale, prin care contribuie la repunerea lui Macedonski în circulaţie: publică la Editura "Minerva" comunicările din sesiunile ştiinţifice în vol. Comentarii macedonskien; se inaugurează casa memorială "Al. Macedonski" din Pometeşti-Adâncata;

      În cadrul Editurii "Scrisul Românesc", continuă, din 2002, Colecţia "Clasicii români comentaţi", pe care o coordonează, tipărind operele lui Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Macedonski, Arghezi, Gib I. Mihăescu etc., precum şi a unor scriitori contemporani  -  Marin Preda, I.D. Sârbu, Marin Sorescu, Irina Mavrodin, Dumitru Radu Popescu, Andrei Codrescu, Monica Spiridon, iniţiind noi colecţii  -  "N. Iorga", "Ştefan Odobleja", "Constantin Brâncuşi", "Marin Sorescu", "Constantin Brăiloiu"; "Memoria Craiovei", "Ethos", "Universalia", "Debut editorial. Al. Macedonski. Prima verba" etc.;

      Editează şi repune în circulaţie principalele studii dedicate lui C. Brâncuşi de către criticul de artă craiovean V.G. Paleolog: Tinereţea lui Brâncuşi, C. Brâncuşi, monografie, ediţie trilingvă în română, franceză, engleză; Brâncuşi  -  Brâncuşi, vol. I şi vol. II;

      Editează, postum, un număr însemnat de volume din creaţia lui Marin Sorescu: Poezii inedite, Sonete inedite, Proză scurtă, Jurnal inedit, vol. III şi IV, Marin Sorescu în scrisori şi documente inedite, Cronici dramatice, Cronici literare, Grafică şi pictură, având sprijinul profesorului universitar George Sorescu.

      Ca publicist, din 2003 înfiinţează seria nouă a revistei „Scrisul Românesc“ şi susţine, din calitatea de redactor-şef, editorialele, dând publicaţiei un pronunţat caracter de interculturalitate, colaboratorii fiind nume cunoscute din cultura română şi din străinătate, iar colegiul editorial al publicaţiei reuneşte scriitori importanţi precum: Irina Mavrodin, Monica Spiridon, Andrei Codrescu, Eugen Negrici, Dumitru Radu Popescu, Adrian Cioroianu, Dumitru Radu Popa, Gabriel Coşoveanu.

Scrisul Românesc – serie noua

                                                                                   
      Perioada interbelică este considerată pe bună dreptate cea mai interesantă în istoria modernă a României – la ea se fac tot mai des referiri pentru a plasa România în contextul european, atribuindu-i-se renaşterea economică, dar şi culturală, emanciparea societăţii româneşti, apariţia curentului avangardist şi a suprarealismului în artă şi literatură. Efervescenţa mişcărilor de idei, manifestările lumii intelectuale, atât în Bucureşti – supranumit pe atunci „micul Paris“ – dar şi în marile oraşe, cuprindea şi lărgirea peisajului publicistic. La Craiova apar reviste noi de literatură, magazine culturale, publicaţii de atitudine, printre care „Ramuri“, „Arhivele Olteniei“, „Meridian“, „Năzuinţa“, „Flamura“. Ca număr de apariţii, Craiova se număra printre primele trei mari oraşe după Bucureşti şi Iaşi.

      În noiembrie 1927, Dumitru Tomescu publică primul număr al revistei „Scrisul Românesc“, concepută iniţial ca o publicaţie tradiţionalistă, cu caracter mai degrabă caleidoscopic decât literar, care sintetiza viaţa culturală a Craiovei. În ciuda orientării sămănătoriste a directorului ei, D. Tomescu, revista tinde să depăşească enunţul editorial iniţial şi se înscrie în curentul modernismului prin rubricile şi unii dintre colaboratorii săi: Tudor Arghezi, Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Ion Pillat, V. Voiculescu, P.P. Panaitescu, I. Agârbiceanu.
Deşi cu o viaţă relativ scurtă, „Scrisul Românesc“ a marcat peisajul publicistic al vremii prin opinii variate asupra vieţii craiovene sub toate aspectele ei, de la literatură la cronica financiară, agricolă, culturală sau la mişcarea intelectuală din ţară şi din străinătate.

1 , 2